Era seară, după ora 19:00. Ştiam că atunci ieşi de la sală, aşa că m-am îmbrăcat repede, am coborât scările în grabă dorindu-mi să te văd înainte de a adormi. Şi acolo erai.. printre băieţii cu care mergeai la sport, şi cu două sau trei fete.
Mi-am sprijinit spatele de zid şi mi-am aprins o ţigară. Îmi doream să par cât mai neinteresată, chiar dacă în mine ardea mocnit un foc de dorinţă împletit cu frica de necunoscut. M-ai zărit şi ai ridicat mâna sub formă de salut. Ăsta era semnul tău mereu. Am dat din cap indiferentă pentru că ştiam că asta te va face să treci strada la mine. Şi aşa a şi fost.. încă mă amuz când îmi amintesc privirea unei tipe care era printre voi şi care vorbea cu tine în momentul în care te-ai îndreptat spre mine. Probabil tu nici nu o auzeai.
- Hei! mi-ai spus în timp ce m-ai pupat pe obraz.
- Hei! ţi-am răspuns eu, după care am aruncat ţigara. Ştiu că nu suporţi mirosul. Gata sala? am întrebat în timp ce îţi priveam umerii bine făcuţi.
- Pe seara asta, gata.
Preţ de câteva minute nimeni nu a mai spus nimic, după care tu m-ai privit fix în ochi.
- Vino cu mine, mi-ai spus..
Şi atunci am realizat că puteai să îmi ceri şi luna de pe cer, şi aş fi făcut tot ce îmi stătea în putinţă să ţi-o ofer. Bănuiesc că aşa îţi dai seama cine e alesul. Trebuie doar să simţi..
No comments:
Post a Comment